sâmbătă, 10 decembrie 2011

duminică, 30 octombrie 2011

Discursul Majestății Sale Regelui Mihai I în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României, 25 octombrie 2011, ora 10

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Sunt mai bine de șaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară națiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie și cu speranță invitația reprezentanților legitimi ai poporului.

Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toți cei care au murit pentru independența și libertățile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem și în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

Ultimii douăzeci de ani au adus democrație, libertăți și un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, își împlinesc visele și încearcă să-și consolideze familia și viața, spre binele generațiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii.

Mersul României europene de astăzi are ca fundament existența Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană și NATO nu ar fi fost posibil fără acțiunea, întru libertate și democrație, a Legislativului românesc de după anul 1989.

Dar politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului.

Multe domenii din viața românească, gospodărite competent și liber, au reușit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători și companiile mijlocii, tinerii și profesorii din universități, licee și școli, cei din agricultură.

Încearcă să-și facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomații și funcționarii publici, deși sunt puternic încercați de lipsa banilor și descurajați instituțional. Își fac datoria față de țară instituții precum Academia Română și Banca Națională, deși vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit față de ierarhia valorilor din societatea românescă.

Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democrație, oamenii bătrâni și cei bolnavi sunt nevoiți să treacă prin situații înjositoare.

România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile și aeroporturile moderne sunt parte din forța noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Școala este și va fi o piatră de temelie a societății.

Regina și cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susține interesele fundamentale ale României, continuitatea și tradițiile țării noastre.

Nu m-aș putea adresa națiunii fără a vorbi despre Familia Regală și despre importanța ei în viața țării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Instituțiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci și de etică, simț al datoriei. Iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice. Aveți încredere în democrație, în rostul instituțiilor și în regulile lor!

Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos.

În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra ființei națiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile românești ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.

Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii și frații noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni și respectați.

Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române:

Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.

Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți.

Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați. Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna.

Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Mihai R

sâmbătă, 23 aprilie 2011

Liviu Marian Pop

Patriarhatul ortodox din Ierusalim nu are un typikon scris referitor la randuiala savarsita pentru coborarea Luminii Sfinte. Patriarhii care au savarsit acest ritual au lasat putine marturii cu privire la acest moment.

In schimb, rugaciunea speciala pentru primirea Sfintei Lumini exista intr-o forma tiparita. Aceasta este citita de catre patriarh cat timp sta in Sfantul Mormant. Originea rugaciunii nu este cunoscuta.



Restul slujbei este savarsit intocmai cu traditiile transmise de la un patriarh la altul, pe cale orala sau prin insemnari liturgice disparate.

In prezent, se cunosc doua descrieri ale ritului. Una, cu putine detalii, care apartine lui Lionel Cust, un ofiter districtual britanic in Ierusalim, publicata intr-o colectie de rapoarte confidentiale asupra statu-quoului Tarii Sfinte la sfarsitul anilor 20 ai secolului trecut, si alta apartinandlui Ioanna Tsekoura, din anii 90 ai aceluiasi secol, apreciata de fostul patriarh Diodoros al Ierusalimului ca fiind o sursa demna de incredere. Informatii despre Sfanta Lumina aduce si Episcopul Auxentios al Foticeii in cartea sa "Lumina Sfanta de la Ierusalim".

Conform acestor surse, doua evenimente neliturgice preced celebrarea ritului Luminii Sfinte din Marea Sambata.

Primul, perchezitionarea Sfantului Mormant, dureaza o ora si are ca scop indepartarea oricarei surse de foc din interiorul lui. Perchezitia implica trei inspectii separate care incep la ora 10.00 si este condusa de un paznic musulman stabilit pentru Sfantul Mormant, in prezenta clericilor armeni, copti si iacobiti.

Cel de-al doilea eveniment neliturgic, sigilarea usii Sfantului Mormant, se petrece la ora 11.00. Garda musulmana pune o banda alba printre cele doua manere ale usii, sigiland-o cu ceara. In jurul orei 12.30, patriarhul ortodox vine in Biserica Invierii, unde corurile canta in limbile greaca si araba "Invierea Ta Hristoase, ingerii o lauda in ceruri si pe noi pe pamant ne invredniceste cu inima curata sa Te slavim!".

Urmat de episcopi si ceilalti clerici, patriarhul inconjoara de trei ori Sfantul Mormant, oprindu-se in fata intrarii. In timp ce se canta "Lumina lina", Patriarhul isi scoate vesmintele si mitra si se supune perchezitionarii primarului orasului si sefului politiei, pentru a se dovedi ca nu are asupra sa nici un dispozitiv cu care sa poata aprinde vreo lumanare. Dupa acest moment, se deschide usa Sfantului Mormant. Patriarhul imbracat numai in stihar intra inauntru insotit de episcopul armean, care ramane in Capela Ingerului, dupa care usa este inchisa.

In interior, Patriarhul ingenuncheaza inaintea dalei de marmura ce acopera mormantul, pe care se afla o candela neaprinsa si carticica cu rugaciunea Luminii Sfinte. Cartea este tinuta deschisa de o lumanare neaprinsa. Patriarhul are asupra sa patru manunchiuri de lumanari neaprinse, fiecare continand cate 33 de bucati. Cu acestea va transmite Lumina Sfanta. In lumina slaba a Sfantului Mormant, incepe sa citeasca rugaciunea pentru pogorarea Luminii Sfinte.

Dupa ce rosteste aceasta rugaciune, Sfanta Lumina aprinde candela de pe Sfantul Mormant si cele patru legaturi de lumanari. Patriarhul iese in Capela Ingerului unde da unul din manunchiuri episcopului armean, apoi, printr-o deschizatura a Sfantului Mormant, da lumina unui preot arab ortodox, care o duce in Biserica Anastasis pentru a o imparti credinciosilor. La cealalta deschizatura, inmaneaza un alt manunchi de lumanari, incat lumina sa poata fi luata de catolicosul armean. Bate apoi la usa si cand se deschide iese impreuna cu episcopul armean, trecand flacara preotilor copti si iacobiti, precum si celorlalti care asteapta afara.

Patriarhul se intoarce apoi la resedinta sa.

Parintele Galeriu, despre Noaptea Invierii la Ierusalim

Despre momentul suprem, parintele Constantin Galeriu, care a participat la Invierea de la Ierusalim, povestea ca acolo toata lumea e intr-o incordare si intr-o asteptare unica, divina.

"Am inaintat de la altarul bisericii pana in pragul ei, la cativa metri de usa capelei Sfantului Mormant in acea stare de har, de rugaciune. Doamne, m-ai invrednicit sa ajung aici, am spus. Deodata, din intuneric au trasnit sageti de lumina, ca niste fulgere. S-au amestecat cu sclipirile blitzurilor, dar se distingeau clar fulgerele de acele sclipiri. Si, deodata, un glob de lumina a trasnit dinauntrul capelei si a fugit catre Biserica Golgotei. Cand am privit atunci spre Biserica Golgotei, am vazut o femeie cu cele 33 de lumanari aprinse. Aceasta lumina cel putin trei minute nu arde, nu mistuie, asemeni rugului de la Horeb, care ardea si nu se mistuia. Vom incerca sa talcuim de ce pe urma isi schimba chipul. Nu ea se schimba, ci contactul cu lumea o face sa se schimbe. La inceput ea nu arde, asa incat unii isi dadeau cu ea pe fata, altii treceau cu mana prin ea. Chiar la sfesnicul pe care il aveam eu multi veneau si puneau mana in flacara. Insa, dupa cateva minute, cand ea se uneste cu firea noastra - noi toti avem harul lui Dumnezeu in noi, dar de multe ori ne departam de el prin pacatele noastre, si firea noastra parca nu mai arata intotdeauna ca purtam har - datorita contactului cu lumea de aici, incepe sa capete si chipul lumii acesteia. E o unire intre cer si pamant, intre lumina divina si lumina noastra. Asadar, pana in ziua de astazi se petrece taina aceasta pe care am vazut-o cu ochii mei", spunea parintele.

Toti credinciosii din Romania primesc Lumina Sfanta de Inviere, adusa de la Mormantul Sfant de o delegatie a Patriarhiei Romane, condusa de PS Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor. Delegatia este asteptata la aeroport de preotii din Arhiepiscopie.

In Noaptea de Inviere ea este impartita credinciosilor impreuna cu bucatele de paine stropita cu vin "Paste".

Crestinii ortodocsi si catolici sarbatoresc, duminica, Pastele. In religia crestina Pastele sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, la trei zile dupa crucificarea sa in Vinerea Mare. Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc si este, de asemenea, cea mai sfanta sarbatoare din calendarul crestin care simbolizeaza renasterea si mantuirea promisa dupa moarte. Pastele crestin are loc aproape in aceeasi perioada in care se sarbatoreste Pastele evreiesc, pentru ca, potrivit Bibliei, Isus a inviat in zilele in care iudeii tineau aceasta festivitate

duminică, 17 aprilie 2011

sâmbătă, 2 aprilie 2011

Cărţi Audio: Pe aripile vantului - Partea 01-Margaret Mitchell

Cărţi Audio: Pe aripile vantului - Partea 01-Margaret Mitchell: "Pe aripile vantului - Partea 01-Margaret Mitchell Asculta mai multe audio clasica Fă-ţi cont pe Trilulilu.RO,intră pe contul tău ..."

http://i238.photobucket.com/albums/ff320/matpet/FlowerMirrored-1.gif

Cărţi Audio: Old Surehand - Pista 01-Karl May

Cărţi Audio: Old Surehand - Pista 01-Karl May: "Old Surehand - Pista 01-Karl May Asculta mai multe audio clasica Fă-ţi cont pe Trilulilu.RO,intră pe contul tău şi ascultă tot pl..."

http://i238.photobucket.com/albums/ff320/matpet/FlowerMirrored-1.gif

Cărţi Audio: Comoara grecilor - Partea ll-Cap 02-Irving Stone

Cărţi Audio: Comoara grecilor - Partea ll-Cap 02-Irving Stone: "Comoara grecilor - Partea ll-Cap 02-Irving Stone Asculta mai multe audio clasica"

http://i238.photobucket.com/albums/ff320/matpet/FlowerMirrored-1.gif

miercuri, 5 ianuarie 2011

Yahoo!

Dedicat D-LUI Adrian Sobaru

SCRISOARE DESCHISA CETATEANULUI BASESCU TRAIAN
MAI MARELE PADUCHILOR DIN ROMANIA

Prin acesta scrisoare am atatea multumiri sa va aduc atat intregii clase politice de la noi, pardon paduchilor politici romani cat si dvs. personal, doar momentan sunteti tata lor.
In primul rand tin sa va multumesc pentru dispretul cu care ne conduceti si de care ne bucuram zi de zi din partea paduchilor politici in frunte cu dvs. dispret care tinde sa fie reciproc si din pacate singurul punct de legatura cu poporul.
Scuzati m-am luat cu vorba si nu m-am prezentat ; ma numesc Popa Simion, 52 ani, pensionar, persoana cu dizabilitati la membrele inferioare, domiciliat in sat Olteni judetul Ilfov, tin sa precizez inca de la bun inceput ca nu am in spate nici un mogul sau vre-o agentura iar pe deasupra azi nu am baut nimica in afara de apa, asa ca toate multumirile pe care vi le trimit sunt multumirile mele personale izvorate din adancul inimii.
Tin sa va multumesc pentru grija deosebita pe care o au paduchii politici de la guvernare fata de noi persoanele cu dizabilitati, manifestata si prin minunile pe care le-a facut unui prieten de al meu beneficiar al gradului (doi) de invaliditate din anul 1991 in urma amputarii piciorului stang, cand dupa aproape 20 de ani comisia de expertiza la ordinele voastre l-a trecut in gradul III (trei) fapt pentru care va multumeste si el personal dar nu pot sa reproduc aici multumirile lui deoarece s-ar inrosi atat PC-ul cat si hartia.
Eu personal va multumesc pentru raspunsul dat de pdl proiectului meu ,, Noblesse oblige ,, privind miscarea sportiva din Romania a persoanelor cu dizabilitati proiect inregistrat la cancelaria pdl sub nr.33 din 18 mai 2010, raspuns care nu l-am primit nici pana astazi, lipsa banilor nu poate fi invocata deoarece in toamna asta la directia generala pentru persoane cu handicap, fosta autoritate, au ramas nefolositi peste 4000 mii RON pentru proiecte iar noi am fi avut nevoie de 400 mii RON adica 10 % din suma pentru acoperirea a 10 judete pe anul 2010 fapt care ma face sa gandesc ca partidul este al vostru si are grija doar de problemele voastre, iar de problemele noastre si ale tarii sa se ocupe Dumnezeu.

Acum ca sunteti cu sacii in caruta si cu buzunarele pline ce va mai pasa de popor, ca unii nu au bani nici pentru tratamentul copiilor si in disperare de cauza se arunca de la balcon nu va sensibilizeaza de loc, de fapt paduche sensibil nu prea am vazut, v-ati putut distra de sarbatori ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, de aici reiese clar ce oameni avem in fruntea tarii, cine ne conduce si ce incredere mai putem sa avem in ei.
Nu stiu nuvela Mos Ion Roata si Unirea nu ati facut-o la scoala, paduchilor politici acum cand ati facut averi incomensurabile care in mod normal se fac in 3-4 generatii, cand aveati obligatia conform juramantului depus sa asigurati propasirea spirituala si materiala a tarii, sa ajutati poporul sa-si faca o paine mai buna si mai mare din care sa traim decent toata lumea, cereti tot poporului sa stranga cureaua pentru depasirea crizei si pe deasupra sunteti mirati ca poporul nu intelege cat de mult bine i-ati facut si de ce nu va multumim pentru asta, ce nerecunoscatori suntem fata de sacrificiul vostru, fapt pentru care am tinut neaparat sa va multumesc si sa va arat ca nu toti suntem nerecunoscatori.
In acest sens acum cand nu e prea tarziu pentru a nu se ajunge la conflicte dramatice nedorite, inerente daca veti continua sa conduceti in acelasi stil fara a va pasa de suferintele poporului si sa va imbuibati in continuare, pentru imbunatirea climatului social si politic, pentru eliminarea malpraxisului politic, acum in ceasul al doisprezecelea aveti ocazia de a va arata devotamentul, loialitatea fata de poporul roman si nu doar prin vorbe fara acoperire de genul ,, imi pun gatul pentru poporul meu ,, ci prin promovarea Legii paduchelui printr-un referendum la nivelul intregii tari, dand posibilitatea populatiei sa-si exprime multumirea fata de intreaga clasa politica respectiv paduchii politici prin trimitrea lor la ,, dializa ,, cu toate ca aceasta dializa ar putea insemna moarte politica a multor paduchi politici.
Inchei aici, celelalte multumiri ale mele vor fi in functie de raspunsul dvs.

Un cetatean profund nemultumit

Yahoo!

Yahoo!

marți, 4 ianuarie 2011

Inca o lovitura pentru noi ,dascalii...


Am urmărit mai devreme dicursul Preşedintelui după promulgarea constituţionalei (sic!) Legi a Educaţiei. Nu m-au mirat acuzele la adresa celor doi foşti miniştri ai Educaţiei (Andrei Marga şi Ecaterina Andronescu). Deşi, potrivit aceleiaşi Constituţii în baza căreia astăzi s-a declarat ca fiind constituţională legea ce anterior fusese neconstituţională (iar sic!), în atribuţiile Preşedintelui nu intră şi evaluarea activităţii foştilor miniştri din Opoziţie!

În fine, v-am spus nu asta m-a mirat. M-a surprins în schimb viteza cu care Traian Băsescu a schimbat macazul. La vedere, fără nicio jenă, fără a clipi. Din “prioritate naţională” educaţia nu mai constituie acum decât o responsabilitate a părinţilor. Şi parţial a dascălilor, care vor fi aleşi după concurs potrivit noii legi. De către cel care a câştigat concursul de management. Curată depolitizare, nu?

Oare discursul de astăzi să fie o urmare logică a celebrei “fiecare pe cont propriu”? Unde a rămas “să trăiţi bine”?

Liviu Marian Pop

Liviu Marian Pop